I'll use this new account only for literature... poetry & prose.
I never translate in other languages, so I'm sorry for those who don't speak Romanian.
Ioana
_________________
member of


randuri mici-mici.când bate vântul şi se caţără pe geamuri, eu mă fac mică-mică şi mă ascund în şosete flauşate. camera mea o transform într-o cutie de bijuterii şi mănânc magiun cu prune, ca să-mi apară copilăria în amintiri. şi-o descos şi-o înnod şi mi-o leg de lobul urechii, împreună cu păpuşile fără ochi, cu cearşafurile făcute cort pe iarba murdară. atunci puteam să mă ascund suranduri mici-mici.


bucurestiul sub genele tale.răsunai în mine cu ambulanţele şi maşinile de poliţie de pe bulevardul umed, te întorceai pe o parte, te desfăceam ca pe o carte verde cu pagini îngălbenite; degetele ni se atingeau timide. nu, nu mă mai întreba cât de mult te iubesc şi nu, nu mai zâmbi când mă uit cu o coadă de ochi la tine. eu tac. tu taci. ne iubim într-o simfonie a tăcerii, pe care nimeni n-o ştie, nici măcar moşuleţii cu ochelari arghezieni de după feresbucurestiul sub genele tale.


daca...dacă vreau s-aud marea, e de-ajuns să-mi lipesc urechea de pieptul tău şi să mă las stropită de valuri de respirări dulci. dacă vreau să compun poezii din fărâme de lună, îţi muşc degetele, unul câte unul, iar cerul e roşu, rostogolindu-ne cu soarele spre el. mi-e de-ajuns să-ţi aud visele tropăind pe un nor tivit cu dantelă. m-atârni de tâmpla ta şi alunec uşor pe două cute zgâriindu-ţi pielea. dac&daca...


vis dantelatîmi intri în firele de dantelă din piele. te simt cum te frămânţi sub mine şi mă zgârii, din greşeală, cu unghiile de la mâna stânga. sângerez uşor şi-mi pansezi rănile cu striaţiile buzelor... noaptea, strâng întunericul în braţe şi cămaşa de noapte îmi arde pe trup până îmi stingi dorul cu şoaptele tale bolnave. sunt palidă şi flămândă şi anemică de atâtea paturi cu o singură pernă şi cu cearşafuri netede, neatinse. îţi str&vis dantelat


Haiticheaguri de sânge şi cuburi de gheaţăHaiti
Coca-Cola cu un strop de lămâie şi câinii vagabonzi ce-mi hălăduiesc în pântece începând să mă latre amarnic ca pe un hoţ de cai
începe iarna la malul mării şi maică-mea face plăcinte şi pune la spălat ultimele haine subţiri
ultima oară când am mâncat mere domneşti aveam mintea necoaptă şi trupul crud, cioplit din lemn verde care acum a început


Miruna cu ochii negriMiruna Cu mâinile fine de mătase Cu ochii mari şi negri Cu sânii sfidători Cu buzele închise Frământând uşor Umbra unui cântec.Miruna cu ochii negri
Miruna Cu rochia subţire de vară Curgând ca o apă Pe trupul ei sălbatic Şi necuvântător Unduindu-se Cu fiecare răsuflare
Miruna Cu cerceii mici, cu piatră verde, Cu zâmbetul iluzoriu, fantastic, Cu umerii goi, atât de goi, Şi cu privirea hipnotică, Năucitoare. &nb


Oda anarhieiNu vreau să mi se spună ce să-mi doresc.Oda anarhiei
ţi-aş despărţi pulpele doar ca să plâng între ele. şi-apoi ar fi tăcere.
Căci şi-a frânt lanţurile acela Ce era câinele Tău Şi a dat să fugă de lăcomia Ta Fără de margini.
Dar unde să fugi decât dincolo de cuvânt Şi decât în străfundul minţii?
Adânc sub mizeria mizeriei Unde cuvântul e ţipăt nemaiauzit Ce înfioară min


Cartea lui IovSe sângerează în tăcere pe coridoare. E regulă. Mâncăm pe întuneric prin colţuri de camere. Pe la perete. Citim.Cartea lui Iov
Citim în şoaptă Tatăl nostru care eşti în ceruri. Să ne dea lepră din tălpile picioarelor până în creştetul capului.
Şi e un foc care ne arde.
Ne-am plimbat prin spini Degetele, obrajii, buzele.
Nimic.
Ne-am tăiat în carne Nasuri şi ochi şi urechi.
Nimic.
Şi
Previous Page1234Next Page